Creație și contemplare, virtuozitate și lirism

Seara de vineri a fost să fie în compania muzicii lui Richard Georg Strauss, exponent al Romantismului târziu, cunoscut, printre altele, pentru interesul acordat lied-ului, poemului simfonic. Ambele lucrări – Ultimele patru cântece și respectiv Simfonia domestică – pun în lumină preocuparea compozitorului german pentru aspecte concrete ale vieții, etapele evolutive, bucurie – tristețe, viață și moarte, pentru persoane care i-au influențat într-un fel sau altul existența și creația.

Totodată, a fost să fie reîntâlnirea cu Theo Wolters în postura de dirijor, experiența își spune cuvântul în privința măiestriei, precizia și tactul, intrările viguroase, atenția în punctarea detaliilor nu pot fi trecute cu vederea. Pentru toți cei care am vibrat alături de orchestră de-a lungul prestației de vineri – ce-i drept, mai puțin la număr de această dată, o pun pe seama multiplelor manifestări artistice din zilele precedente, ocazionate de Zilele Clujului – a fost evidentă bucuria de a trăi muzica, implicarea totală a maestrului de origine olandeză.

Am amintit deja orchestra, care nu a avut un rol ușor, vorbim de partituri complexe, susținute, îndeosebi în cea de-a doua parte a programului de concert. Un tur de forță la nivel interpretativ, o evoluție care a încântat, a suscitat atenția publicului. Poeticul, lirismul creațiilor lui Richard Strauss răzbate în ambele momente ale serii, deopotrivă din tematica de viață cotidiană, a relaționării în principal – dar nu exclusiv – dintre el și ea, asupra căreia se apleacă cu franchețe și migală, cât și din sonoritățile și artificiile muzicale suprapuse acestei teme. Trec în revistă cele patru părți care compun Simfonia Domestică, lucrare ce are la bază autobiografia compozitorului, practic, descrie o zi din viața familiei Strauss, – Introducerea și dezvoltarea celor trei grupuri tematice principale: 1. Temele soțului – relaxat, visător, pătimaș; 2. Temele soției – vioaie și veselă, Grazioso; 3. Tema copilului – liniștit; Scherzo: Fericirea părinților. Joc copilăresc, Cântec de leagăn (Ceasul bate șapte seara); Adagio: Creație și contemplare. Scenă de dragoste, Vise și frământări (Ceasul bate șapte dimineața); Finale: Trezire și ceartă veselă (fuga dublă), totul încheindu-se printr-o Concluzie fericită.

Indiscutabil, cea mai recentă propunere concertistică a Filarmonicii clujene a fost marcată de colaborarea cu solista invitată, soprana Gabriela Iștoc, o voce în plină afirmare pe scenele lirice internaționale. Prezență distinsă, elegantă, sonorități bine rotunjite, expresivitate și siguranță în interpretare.

În cele ce urmează, ne îndreptăm cu interes atenția spre viitoarele evenimente găzduite de Filarmonica „Transilvania”. Se anunță o perioadă intensă din punct de vedere al activității concertistice, voi reveni de fiecare dată la momentul oportun. Închei prin a aminti primul din lista concertelor imediat următoare, e vorba de Gradus ad Parnassum II, în cadrul căruia vor evolua, marți, 23 mai, începând cu ora 19, elevi ai Colegiului de Muzică „Sigismund Toduță” din Cluj-Napoca, sub bagheta dirijorului Néstor Bayona, acompaniați de Orchestră. Iată numele protagoniștilor: Rebeca-Denisa Badea/flaut, Gergő-Mátyás Maksay/violoncel, Mate Feher/violoncel, Teodor Lionte/clarinet, Filip Cristian Cuşmir/vioară, Edvin Teodorescu/oboi, Riana Vanessa Savu/flaut. În program: Jules Demerssemann – Solo de concert nr. 6; Joseph Haydn – Concertul nr. 1 în Do major pentru violoncel (p. I), Concertul nr. 1 în Do major pentru violoncel (p. II-III); Carl Maria von Weber, Concertino pentru clarinet în Mi bemol major, op. 26; Max Bruch – Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară, op. 26 (p. III); Joseph Haydn (atribuit) – Concertul pentru oboi în Do major (p. I); Carl Reinecke – Balada pentru flaut şi orchestră, op. 288.

Iulia GHIDIU

Foto: Bogdan Meseșan