Publicaţii clujene “Tribuna”, 1 – 15 iulie, 2012, nr. 236

Helmut Sturmer

Recentul număr 236 este exemplar, nu exagerez deloc, aproape fiecare articol meritînd comentarii şi aplecări aparte. Am în vedere articolele ‘La Satu Mare nu sînt bariere’ de Claudiu Groza (consideraţii la Festivalul de teatru “Fără bariere”), ‘Avaturile robinsonadei – Insula femeilor’ de Adrian Ţion, ‘Un regal de operă – Festivalul Operelor Naţionale, ediţie inaugurală, Cluj, 20-28 mai, 2012′ de Alba Simina Stanciu, ‘Concert jubiliar GAIO big band – 30 de ani la Festivalul Jazz Napocensis’ de Virgil Mihaiu, ‘Americile lui Carlos Fuentes’ de Virgil Stanciu, ‘Identitatea feminină în scrierile Iuliei Haşdeu’ de Alexandra Lascu, ‘Călugărul student la medicină (Valeriu Anania)’ – articol semnat de Constantin Cubleşan, ‘Prima teză de doctorat despre George Coşbuc’ – articolul lui Ion Buzaşi analizează in extenso volumul ‘George Coşbuc’ de Emil Sabo (citez doar un paragraf, “Monografia lui Emil Sabo are două merite incontestabile : în ciuda unui limbaj critic de un accentuat schematism, meritul pionieratului, fiind prima teză de doctorat despre viaţa şi opera lui George Coşbuc şi, în al doilea rînd, meritul unei convingătoare pledoarii pentru cunoaşterea recirpocă a literaturii române şi maghiare”), ‘Mioriţa. Emil Chendea la 75 de ani’ – profil artistic cu introducere de Vasile Radu, ‘Recitind opera lui Henry Miller. Epilog’ de Ion Vlad’Cu ceva mai multă dragoste despre jocurile video’ de Adriana Teodorescu, ‘In memoriam Marco Cugno’ de Gabriela Lungu, ‘Despre noul val al cinematografiei norvegiene’ – interviu realizat de Sanda Tomescu Bacu cu Jan Erik Holst, poemele lui Alexandru petria (“naştem îmrepună”, ‘ce a rămas”, “rîndul”,…), ‘Spaţiul edenic şi bestiar rock’ de Ovidiu Pecican, ‘Recitind versurile lui Al. Andriţoiu’ de Ion Pop, ‘Întrebări privitoare la credinţă’ de Andreea Nicoleta Voina, ‘Lectura ca istorie’ de Marius Jucan, cronica literară a lui Dorin Mureşan la volumul ‘Realitatea lui Petria’ de Alexandru Petria (vă ofer doar un citat, “… pentru Alexandru Petria literatura are un scop nobil, cathartic ori salutar, aplicabil atît cititorului ce se regăseşte (dacă e sincer cu sine) constant în personajele acestui volum, cît mai ales autorului care le-a creat”), cronica volumului ‘Promenada scriitorilor’ de Adrian Grănescu (secţiunea ‘agenda’), ‘Actualitatea consensului ?’ de Sergiu Gherghina (‘editorial din nou inspirat prin tema aleasă, Uniunea Europeană).

Rîndurile de faţă le dedic articolului ‘Spaţii imaginare’ de Liviu George Ilea, prezentare a laboratorului de creaţie numit simplu Helmut Sturmer. Numele scenografului timişorean (n. 1942) vă este cunoscut. Îl recomandă scenografiile şi colaborările teatrale cu scene de presatigiu cum sînt Teatrul Bulandra, Old Tote Theater din Sydney, Deutsches Schauspielhaus Hamburg, Theatre de l’Union din Limoges, Opera Bonn, Opera din Karlsruhe, Royal Shakespeare Company, Teatrul Naţional Cluj-Napoca, Teatrul Maghiar de Stat Cluj-Napoca, Teatrul Naţional ‘Radu Stanca’ din Sibiu, … Îl recomandă de asemenea scenografiile la peliculele ‘Nunta de piatră’ (regia Dan Piţa şi Mircea Veroiu), ‘Duhul aurului’ (regia Dan Piţa), ‘Tănase Scatiu’ (regia Dan Piţa), ‘Rătăcire’ (regia Alexandru Tatos),…, cele la spectacolele de teatru ‘Hamlet’ (scena Naţionalului clujean, regia Vlad Mugur), ‘Rinocerii’ (Teatrul Maghiar de Stat Cluj-Napoca, regia Tompa Gabor), ‘Faust’ (Teatrul Naţional ‘Radu Stanca’ Sibiu, regia Silviu Purcărete),… În fine, îl recomandă premiile şi distincţiile primite, invitaţiile care-i încarcă agenda, expoziţiile. Articolul lui Liviu George Ilea este analiza expoziţiei personale Helmut Sturmer, deschisă în saloanele Muzeului de Artă Cluj-Napoca, în perioada TIFF-ului, expoziţie graţie căreia am intrat în laboratorul de creaţie al artistului scenograf prin “varii schiţe, amchete, fotografii, cîtr şi imagini video din spectacole, vizînd sumare reconstituiri in vitro a unor ‘aventuri scenografice’ reprezentative, dedicate unui public avizat, ataşat şi permeabilizat la fervoarea experimentală care animă punerile în scenă actuale”.

Demostene ŞOFRON

Articole din aceeasi categorie