Prof. univ. Wilfried Schreiber: Numărul etnicilor germani este în continuă descreştere

Preşedintele Filialei Cluj a Forumului Democrat al Germanilor din România, profesorul universitar Wilfried Schreiber, spune că numărul etnicilor germani din ţara noastră este în continuă descreştere, iar recensămîntul din 2011 relevă că au rămas doar nouă judeţe în care populaţia germană depăşeşte cu puţin 1.000 de locuitori.

“De la un recensămînt la altul, sîntem tot mai puţini. Comunitatea clujeană nu are, în prezent, mai mult de 100 de membri, iar majoritatea nu sînt originari din acest oraş. Pînă în 1992, comunitatea germană din România era alcătuită din 60.000 de locuitori, apoi a scăzut la 37.000, iar azi cifrele arată un număr mult redus. Cele mai afectate de diminuarea populaţiei au fost comunităţile rurale, comparativ cu cele din mediul urban. În oraşele mari, comunităţile au fost puternice, datorită şcolilor, care au fost focare de civilizaţie, dar sînt comune în care populaţia germană a dispărut în totalitate, pentru că a dispărut şi limba maternă, care era fie cea literară, fie în variante ale dialectelor săsesc şi şvăbesc”.

În 21 februarie este marcată, anual, Ziua Internaţională a Limbii Materne. Limba germană s-a păstrat timp de secole în Transilvania, unde a funcţionat unul dintre cele mai vechi sisteme şcolare obligatorii, încă din secolul al XVI-lea. După acest secol, în marile oraşe se preda în limba germană literară, spre deosebire de zonele rurale, în care nu existau şcoli şi se vorbea în dialect. Şcolile cu predare în limba germană şi-au păstrat acest profil şi în perioada comunistă, fiind ori de sine stătătoare, ori ca secţii în cadrul unităţilor de învăţămînt cu predare în limba română. Ele au fost deosebit de atractive atît pentru etnicii germani, cît şi pentru românii şi maghiarii care doreau să înveţe acest idiom.

“În zilele noastre situaţia s-a schimbat: sînt unităţi de învăţămînt care se numesc, în continuare, “de limbă germană” ca limbă maternă, la Bucureşti, Sibiu, Braşov, Timişoara, Arad, Satu-Mare, sau cu clase cu predare în germană, precum este la Cluj-Napoca Colegiul Naţional “George Coşbuc”. Dar elevii acestor şcoli provin din familii în care nu se mai vorbeşte limba germană sau poate unul dintre părinţi o cunoaşte, dar nu o mai foloseşte în conversaţia uzuală de acasă, adică nu mai este limba maternă”, a arătat profesorul Wilfried Schreiber.

El spune că numai doi-trei elevi din clasele cu limba de predare germană sînt etnici germani şi îşi folosesc limba maternă şi subliniază că se fac eforturi foarte mari pentru a se asigura necesarul de profesori care să predea în această limbă. Absolvenţii secţiei de profil de la Facultatea de Litere a Universităţii “Babeş-Bolyai” (UBB) preferă posturi de traducători sau translatori în companii multinaţionale şi nu cariera de profesor, pentru că salariul este foarte mic în învăţămînt.

“Din lipsă de cadre didactice cunoscătoare de limba germană, la o scoală pe vremuri de tradiţie din oraşul Sebeş (Alba), doar două materii se mai predau în această limbă. Chiar şi în oraşe cu veche tradiţie germană, precum Sighişoara, ani la rînd s-au căutat profesori care să predea materii precum istoria şi matematica în limba germană”, a explicat preşedintele Filialei Cluj a Forumului Democrat al Germanilor.

Profesorul Wilfried Schreiber spune că la Cluj-Napoca limba germană este vorbită cu precădere la Forumul Democrat German – “mai puţin un partid politic şi mai degrabă o asociaţie etnică”. “Programele noastre culturale sînt toate în limba germană. Asociat Forumului este Centrul Cultural “Hermann Oberth”, diferit ca structură de Centrul Cultural German al Universităţii “Babeş-Bolyai”. La Centrul “Hermann Oberth” îşi desfăşoară activitatea Corul “Viva la musica”, cu un repertoriu în 12 limbi. Activităţile culturale pe care le organizăm sînt deschise tuturor celor interesaţi, nu întrebăm pe nimeni dacă este sau nu înscris la Forum”, spune profesorul universitar, adăugînd că iubitorii de cultură germană şi generală au la dispoziţie o bibliotecă bine dotată, cu aproximativ 6.000 de volume.

Potrivit profesorului Wilfried Schreiber, UBB şi Colegiul Naţional “George Coşbuc” sînt, la Cluj-Napoca, cele două instituţii de referinţă în care se predă limba germană. În toate cele 21 de facultăţi ale UBB sînt cursuri de specialitate în limba germană. În sistemul de cooperări inter-universitate vin profesori din Germania, Austria şi Elveţia, iar grupele de studenţi fiind mici, se poate lucra intens şi cu bune rezultate. Tinerii manifestă un interes sporit pentru Studii Europene şi Studii Economice, mai puţin pentru Istorie, Filosofie, Geografie şi Filologie. Şi la Universitatea Tehnică funcţionează o secţie cu predare în limba germană.

De asemenea, Asociaţia Culturală Româno-Germană, care patronează Centrul Cultural German al UBB, organizează activităţi de ţinută, pe cele mai diverse teme, iar Biblioteca “Austria” din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare şi Institutul de Studii Germane al UBB, inaugurat în 2010 de cancelarul Germaniei, Angela Merkel, au adus un plus de modernitate în studiile de germanistică. Profesori germani invitaţi la UBB susţin, cu diferite ocazii, conferinţe la care vine un public interesat.

La Cluj-Napoca apar publicaţii de specialitate în limba germană la secţia de profil a Facultăţii de Litere a UBB. Cotidianul “Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien”, adresat minorităţii germane din România, este editat la Bucureşti.

Dintre personalităţile de origine germană cu care se mîndreşte Transilvania, profesorul Wilfried Schreiber îi aminteşte pe umanistul Johannes Honterus (1498-1549), care a realizat, în 1532, prima reprezentare cartografică a Transilvaniei de pe teritoriul românesc, fiind totodată, fondator al unei tipografii şi al primei fabrici de hîrtie din Ardeal, care a livrat acest produs spre tiparniţele din Ţara Românească şi Moldova. Un alt nume de rezonanţă este cel al istoricului şi gînditorului umanist Ştefan Ludwig Roth (1796 -1849). El s-a opus, în 1842, prin cunoscuta sa scriere “Războiul limbilor în Transilvania”, intenţiei Dietei de la Cluj de a legifera limba maghiară ca limbă oficială de stat în Transilvania, în locul celei latine, şi a fost împuşcat la Cluj-Napoca, în 11 mai 1849. Desigur, de reputaţie mondială este părintele astronauticii, Hermann Oberth (1894-1989), care a studiat fizica la Cluj-Napoca, apoi la München, şi a publicat, în 1929, opera sa fundamentală – “Căi ale zborului interplanetar” -, despre care s-a spus că este “Biblia astronauticii ştiinţifice”.