Nicolae Timofti, în conflict cu judecătorii

Ziarul de Gardă

Chişinău – În doar patru luni de mandat, preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a respins avansarea sau numirea în funcţie a cinci magistraţi.

Situaţia creată, una practic nemaiîntîlnită, lasă impresia unui conflict care stă să izbucnească între Preşedinţie şi Consiliul Superior al Magistraturii, instituţie pe care Timofti a condus-o pînă a devenit preşedinte, menţionează săptămînalul.

Reformele înseamnă şi concedieri, urmăriri penale şi condamnări, spune într-un interviu din Ziarul de Gardă ambasadorul Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova, William H. Moser. Reformele judiciare în curs de desfăşurare pot deschide calea spre o reducere eficientă a nivelului de corupţie în Republica Moldova, consideră diplomatul american. Aceste reforme au fost discutate, iar acum trebuie să fie implementate. Cel mai bun semn de aplicare corectă este ca sistemul judiciar să devină mai transparent, să ofere cazuri rezolvate, susţine ambasadorul american.

Timpul notează că Maia Sandu şi-a început activitatea în calitate de ministru al educaţiei, dar încă nu are o poziţie clară cum se va numi istoria pe care o vor învăţa elevii în noul an şcolar. Ea a declarat că în acest sens contează pe poziţia echipei şi a guvernului. “Urmează să discut cu echipa despre acest lucru şi după o să revin cu detalii, dar consider că cel mai important e conţinutul acestei materii şi noi trebuie să ne asigurăm că conţinutul redă adevărul istoric. De asemenea trebuie să fim preocupaţi şi de modul în care elevii şi studenţii noştri îşi însuşesc această materie. Poziţia mea personală nu contează, contează poziţia echipei şi a guvernului”.

A început modernizarea Serviciului de Informaţii şi Securitate, titrează acelaşi ziar. Din lista priorităţilor nu trebuie să lipsească depolitizarea instituţiei şi calitatea informaţiilor oferite de instituţie, susţin experţii.

Adevărul publică o nouă serie de articole despre evenimentele care au avut loc în Moldova în ultimii ani ai existenţei URSS şi despre mişcarea de eliberare naţională. Înainte de 1989, aproape nimeni nu vorbea în spaţiul public despre Independenţă sau reunirea cu România. Toate discuţiile pe aceste subiecte erau interzise, iar cei care le exprimau intrau în vizorul KGB-ului şi de multe ori erau condamnaţi la ani grei de detenţie.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.