SUA – ţintă deosebită a teoriilor revizioniste - Roza vînturilor

Le Figaro

De la atentatele din 11 septembrie 2001, teoreticienii complotului au găsit din nou o pîine bună de mîncat. La nouă ani de la atentatele de la World Trade Center, vînarea lui bin Laden este considerată o prioritate de liderii americani, care caută o portiţă de ieşire pentru războiul din Afganistan. Tentativa de atentat împotriva cursei Amsterdam-Detroit a unui tînăr nigerian, pe 25 decembrie, a readus în actualitate Al-Qaida.
Însă, din 11 septembrie 2001, un singur lucru nu s-a schimbat: persistenţa tezelor revizioniste, care contrazic versiunea oficială a evenimentelor. Mai solide decît Al-Qaida şi mai neclintite decît bin Laden, ele s-au transformat într-o credinţă colectivă care atinge mediile de pe toate continentele şi rezistă, precum buruienile, la orice tratament.
Adepţii tezelor conspiraţioniste consideră că CIA, evreii şi companiile petroliere ar fi la originea atentatelor. În plus, Administraţia americană ar fi fost la curent cu atacurile, dar n-a făcut nimic pentru a-şi justifica planul de a cuceri Orientul Mijlociu. Persistă ideile celor care spun că Turnurile Gemene s-ar fi prăbuşit din cauza explozivilor, a unei rachete americane, că Pentagonul n-ar fi fost lovit de un avion şi că niciun avion nu s-ar fi prăbuşit în Pennsylvania. După ce a vîndut 200.000 de exemplare din cartea sa, întitulată “Îngrozitoarea impostură”, tradusă în 28 de limbi, fruntaşul revizioniştilor francezi asupra evenimentelor din 11 septembrie, Thierry Meyssan, directorul reţelei Voltaire, a scris o urmare, “Pentagate”. Pe Internet, asociaţiile răsar ca ciupercile. Mişcarea (americană) pentru adevărul despre 11 septembrie 2001 reuneşte astăzi cam o sută de site-uri, vinde tricouri, editează DVD-uri, organizează conferinţe în lumea întreagă.
De nouă ani, zonele de influenţă ale tezelor negaţioniste sînt mai mult sau mai puţin aceleaşi: lumea musulmană în general, Rusia, fostele ţări comuniste, America Latină şi cîteva state izolate, ca Franţa şi Germania. “Cartea teoriilor revizioniste se alătură perfect celei a antiamericanismului în lume”, explică Claude Moniquet, preşedintele Centrului European pentru Informaţii Strategice şi Securitate (ESISC), cu sediul la Bruxelles. Preşedintele iranian, Mahmud Ahmadinejad, şi cel venezuelean, Hugo Chavez, au susţinut aceste teorii în discursurile lor oficiale.
Teorii ale complotului au existat întotdeauna. Printre cele mai cunoscute figurează asasinarea lui John F. Kennedy, în 1963, care ar fi fost pusă la cale de Cuba, URSS sau CIA, Protocoalele Înţelepţilor Sionului, un document fals care ar fi fost un plan evreiesc de cucerire a lumii, fabricat de poliţia secretă a ţarului rus Nicolae al II-lea. Mai recent, teoriile conspiraţioniste s-au ocupat de Sida, care ar fi fost creată de CIA, şi de moartea Dianei (Lady Di), care ar fi fost asasinată de serviciile secrete britanice.
“Tezele conspiraţioniste corespund unor cicluri conjuncturale. În secolele XIX, XX şi XXI, asistăm la o adevărată cultură a opoziţiei şi a complotului”, spune cercetătoarea Nathalie Bastin. Ele evoluează în funcţie de epocă. Limitate multă vreme la o ţară sau o regiune, miturile au devenit mondiale şi au trecut graniţele. “Concentrate în trecut pe minorităţi (evrei, ţigani, francmasoni), ele se polarizează acum pe un nou actor, Statele Unite, care reprezintă forţa principală, expresia puterii occidentale”, explică Gerald Bronner. Sociologul consideră că perioada contemporană este deosebit de favorabilă dezvoltării lor.