|
Agerpres
Presa internațională acordă un amplu spațiu aprobării de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării din România a propunerii SUA privind participarea țării la sistemul american antirachetă, relevînd elementul de surpriză al informației. În timp ce participarea Poloniei și Republicii Cehe la scutul antirachetă era bine cunoscută, posibilitatea ca și România să fie cooptată nu a fost cunoscută. Însă anunțul României nu este o surpriză totală pentru liderii ruși, Rusia propunînd de mult timp România sau Bulgaria ca alternativă la locațiile din Polonia și Cehia, potrivit analiștilor. De altfel mass-media abordează pe larg poziția Rusiei legată de aceste evoluții.
CSAT a aprobat propunerea SUA privind amplasarea de interceptoare de rachete în România, potrivit declarațiilor președintelui Traian Băsescu făcute joi, în cadrul unui anunț aranjat în mod precipitat, în opinia ziarului american The New York Times. Băsescu a afirmat într-o declarație că România, fost stat membru al Tratatului de la Varșovia iar în prezent membră a NATO, era pregătită să negocieze cu SUA acceptarea unor interceptoare cu baza la sol, ca parte a unui sistem de apărare antirachetă. Președintele român a mai declarat că acesta va fi operațional în 2015.
În timp ce participarea Poloniei și Republicii Cehe la scutul antirachetă era bine cunoscută, posibilitatea cooptării României la el nu a fost cunoscută. Anunțul României survine în condițiile în care ministrul american al apărării, Robert Gates, se afla în Turcia pentru a participa la o reuniune a NATO. El nu a fost disponibil imediat pentru a comenta informația, dar purtătorul de cuvînt al Casei Albe, Robert Gibbs, a salutat anunțul făcut de București. ‘’Sîntem mulțumiți că România a acceptat să participe la scutul antirachetă’’, le-a spus el ziariștilor la Washington.
Analiștii politici din România au afirmat că viteza cu care a fost făcut anunțul lui Băsescu pare să fie o încercare de a strînge capital politic privind acordul pe seama rivalilor politici de acasă, unde majoritatea apreciază favorabil o aprofundare a relațiilor cu SUA și în contextul în care Băsescu a recîștigat strîns alegerile prezidențiale, în luna decembrie. Băsescu a precizat că propunerea acceptată de CSAT a venit din partea președintelui Obama, al cărui subsecretar de stat pentru controlul armamentului și securității internaționale, Ellen Tauscher, s-a aflat în România.
New York Times amintește că președintele Obama a schimbat pe neașteptate cursul privind scutul antirachetă, în luna septembrie a anului trecut, focalizîndu-se pe un sistem destinat să anihileze rachete cu rază scurtă și medie de acțiune ce ar fi lansate de Iran. Sistemul original, propus de președintele George W. Bush, urma să amplaseze o instalație radar în Cehia și interceptoare în Polonia. Rusia s-a opus acestor planuri, susținînd că sistemul, desfășurat atît de aproape de frontierele sale, reprezintă o amenințare la adresa securității sale. Criticile din partea Rusiei s-au atenuat însă după ce Obama a reconfigurat propunerea, preconizînd folosirea de interceptoare mai mici. Președintele Băsescu a ținut să precizeze că prin participarea României, sistemul nu este îndreptat spre Rusia ci mai degrabă ‘’împotriva altor amenințări’’, fără a le specifica însă, notează ziarul american.
Dmitri Trenin, directorul Carnegie Moscow Center, a afirmat că anunțul României nu este o surpriză totală pentru liderii ruși, avînd în vedere că ‘’era una dintre opțiunile avute în vedere’’. El a mai spus că locația din România este mai îndepărtată de frontiera rusă și, spre deosebire de locația propusă în Polonia, nu va permite rachetelor interceptoare să oprească o rachetă rusă care se îndreaptă spre SUA peste Oceanul Arctic, o posibilitate ce suscitase îngrijorare la Moscova. ‘’Desigur, cei care vor fi interesați să catalogheze orice fel de sistem antirachetă drept potențială amenințare vor fi capabili să folosească acest lucru, dar nu cred că guvernul are un interes mare să pună accentul pe aceasta’’, a mai spus Trenin.
Liderii ruși avertizează însă asupra faptului că sistemul antirachetă ar putea răsturna echilibrul de putere al Războiului rece. Premierul Vladimir Putin a declarat în decembrie că planul reprezintă principalul obstacol în calea negocierilor privind înlocuirea Tratatului de reducere a armelor strategice. Aleksandr Hramșihin, directorul-adjunct al Institutului pentru Analiză Politică și Militară de la Moscova, a declarat pentru Web site-ul gzt.ru că Rusia a propus de mult timp România sau Bulgaria ca alternativă la locațiile din Polonia și Cehia.
Potrivit ziarului britanic Financial Times (FT), alegerea României pentru a amplasa interceptoare antibalistice americane pe teritoriul ei este cel mai recent indiciu că SUA intenționează să continue apărarea antirachetă în Europa, în pofida renunțării la propunerile fostului președinte George W. Bush. Și FT relevă că după ședința CSAT, Traian Băsescu a anunțat că interceptoarele antirachetă vor fi amplasate în România cu începere din 2015, la cererea președintelui Obama. Decizia lui Obama de a schimba planul lui Bush privind un scut antirachetă costisitor ce prevedea amplasarea a 10 interceptoare de rachetă în Polonia, legate la o bază radar din Cehia, a suscitat consternare la Varșovia și Praga, care vedeau în aceasta o cale de a staționa permanent trupe americane pe teritoriul lor, acest lucru asigurîndu-le o securitate suplimentară împotriva unei Rusii resurgente.
Drept indiciu al priorității acordate apărării antirachetă, administrația SUA a cerut 8,4 miliarde de dolari în solicitarea de buget de săptămîna aceasta pentru programele în plan internațional, pentru anul financiar 2011 - o creștere cu peste jumătate de miliard de dolari față de anul trecut. Cererea totală acoperă și regiuni de dincolo de Europa, precum protejarea teritoriului SUA și o mai mare cooperare cu state din Golf. Focalizarea continuă a SUA pe apărarea antirachetă nu a fost însă pe placul Rusiei, care inițial a salutat schimbarea de curs adoptată de Obama - și care consideră scutul un pericol la adresa propriului arsenal strategic nuclear. Un diplomat american a confirmat că Obama i-a cerut în mod precis lui Ellen Tauscher să solicite guvernului român aprobarea găzduirii interceptoarelor. Ziarul britanic amintește că fostul stat comunist a aderat la NATO în 2004 și a trimis de atunci sute de militari pentru a servi în Irak și Afganistan, găzduind totodată pe teritoriul său o mică bază militară americană și o instalație de antrenament.
Într-o analiză publicată de compania media Epoch Times, cu sediul la New York, se amintește că vicepreședintele SUA, Joe Biden, a declarat că Washingtonul apreciază sprijinul României pentru un nou scut antirachetă al SUA, cu prilejul conferinței de presă comune cu Traian Băsescu, de la București, la 22 octombrie 2009. Joi, România a făcut un pas mai aproape în sprijinirea instalării unor interceptoare cu baza la sol ca parte a scutului antirachetă.
Este vorba de o versiune mai redusă a sistemului original propus de administrația Bush iar noul plan nu include și o stație radar fixă. Analiza ține să sublinieze de asemenea poziția puternic critică a Rusiei, oficiali ai acestei țări declarînd că scutul ar putea paraliza propriul lor sistem de apărare și pune în pericol stabilitatea, influența și poziția Rusiei în regiune. Din acest motiv, președintele Băsescu a ținut să calmeze temerile Kremlinului la conferința de presă în care a anunțat acordul României, subliniind că sistemul nu este îndreptat împotriva Rusiei. Kremlinul este însă foarte neliniștit de orice cooperare între foste state din sfera sovietică și SUA, oficialii ruși evidențiind că această evoluție ar putea prejudicia eforturile de a întări relațiile dintre cei doi inamici din perioada Războiului rece. Băsescu a comentat că a salutat transparența arătată de SUA în cursul procesului de promovare a scutului antirachetă. El a mai spus și că, avînd în vedere că România nu a fost anterior protejată împotriva unor posibile atacuri cu rachete balistice, decizia actuală va ameliora nivelul de securitate națională al țării. Planul scutului antirachetă a fost negociat la București între Ellen Tauscher și președintele român și a fost acceptat de CSAT, care a dat undă verde pentru negocieri bilaterale care să completeze acordul.
Center for Research on Globalization subliniază că Rusia nu este mulțumită de aceste evoluții. După autorizarea oficială de transfer al Patriots spre Taiwan, strategia este clară: încercuirea Rusiei și Chinei cu sisteme ‘’de apărare antirachetă’’ mobile. Rusia și China vor lua contramăsuri la sistemul SUA, iar Pentagonul va contracara noile sisteme ‘’de atac global’’ ce se află astăzi în curs de dezvoltare. Toate acestea înseamnă un singur lucru - o cursă a înarmărilor extinsă cu Rusia și China care vor obține profituri imense pentru industria armamentului precum și perspectiva foarte posibilă că niciun tratat de control al armamentului efectiv nu va fi negociat în cursul actualei administrații americane, se menționează în analiză. Center for Research on Globalization se întreabă de ce ar negocia Rusia și China cu seriozitate reducerea arsenalelor lor de arme nucleare cînd SUA le înconjoară cu scuturi antirachetă și construiește noi sisteme globale de atac.
Global Security Newswire îl citează pe președintele Băsescu care afirmă că noul plan ‘’garantează o acoperire deplină a teritoriului românesc’’ împotriva unui atac cu rachete cu rază medie de acțiune, precizînd că inițiativa anterioară ar fi lăsat o mare parte din națiunea sa vulnerabilă la un astfel de atac. Totodată, site-ul relevă că se așteaptă ca negociatori de la București și Washington să înceapă convorbirile privind acest acord.
All Headline News (AHN) citează afirmația președintelui Băsescu, conform căruia decizia CSAT a vizat întărirea relațiilor cu SUA și protejarea întregului teritoriu al României.
Radio Netherlands subliniază că președintele Obama a solicitat Bucureștiului să permită SUA să desfășoare sistemul pe teritoriul României și relevă că nici planul lui Obama nici vechiul plan al lui Bush nu este agreat de Rusia, deși Kremlinul s-a opus mai vehement față de planul din era Bush pe care îl considera ca interferînd în sfera de influență a Rusiei.
Potrivit Radioteleviziunii Belgiene Francofone (RTFB) noul scut antirachetă va fi desfășurat între 2011-2015. El prevede amplasarea de rachete pe nave din Mediterana și instalații la sol. Și Albania a fost contactată, dar în orice caz România va fi cea aleasă dacă parlamentul român dă undă verde finală planului, relevă postul. Informația română nu a fost confirmată la Washington, dar este adevărat că Pentagonul are alte priorități, potrivit RTFB.
Într-un context de austeritate bugetară, proiectul de buget al Pentagonului nu va crește mai mult decît rata inflației, comparativ cu 4% anul trecut. Bugetul alocat scutului antirachetă, a cărui eficiență este încă discutată chiar în SUA, a fost de asemenea subțiat. Cele două războaie din Irak și Afganistan reprezintă aproape 30% din bugetul total al Pentagonului. Responsabilii săi sînt îngrijorați totodată și de explozia cheltuielilor pentru îngrijire și asistență medicală acordată militarilor activi ca și vechilor combatanți, mai adaugă RTFB.
Parlamentul României urmează să aprobe amplasarea elementelor scutului antirachetă al SUA pe teritoriul României dar, în pofida anunțului lui Băsescu, Radio Free Europe sugerează că este posibil ca SUA să nu fi luat o decizie finală privind faptul dacă România va găzdui într-adevăr aceste interceptoare. Potrivit site-ului, o reevaluare a pericolului prezentat de Iran a fost unul dintre motivele revizuirii sistemului antirachetă. Conform Armed Forces International, deși se credea anterior că Iranul posedă rachete balistice intercontinentale, după cît se pare și-a schimbat strategia și a desfășurat, sau se pregătește să desfășoare, rachete cu rază scurtă și medie de acțiune.
Și UPI scrie că anunțul privind amplasarea în România a interceptoarelor a fost o surpriză. Agenția de presă americană comentează că staționarea acestor rachete în România este parte a noii abordări a președintelui Obama privind apărarea antirachetă, pe care a modificat-o într-o încercare de a face pe plac Rusiei. UPI mai notează că decizia lui Obama de a modifica planul din era Bush survine într-un moment în care Washingtonul încearcă să ‘reseteze’ relațiile cu Rusia. Noul plan al președintelui american, dezvăluit mai întîi în luna octombrie 2009, cînd vicepreședintele Joseph Biden a efectuat un turneu în Europa de Est, inclusiv în România, preconizează o îmbinare între interceptoare fixe, cu baza la sol și relocabile (pe nave de război ale SUA) de tip Standard Missile 3 și radare care se focalizează în principal asupra pericolului din partea unor rachete cu rază scurtă și medie de acțiune.
După cît se pare, rachetele cu baza la sol vor fi staționate acum în România, un stat membru în NATO din Europa de Sud-Est, aflat din punct de vedere geografic mai aproape de Iran, un motiv pentru scutul SUA, spune Washingtonul. Decizia trebuie aprobată și de parlamentul României pentru a intra în vigoare, dar observatorii afirmă că are șanse mari de a primi undă verde în condițiile în care Bucureștiul este un aliat apropiat al SUA din Europa.
Postul Al-Jazira se focalizează pe reacția Rusiei, care este implacabilă privind faptul că armele nucleare trebuie desfășurate numai pe teritoriul statelor care posedă astfel de arme. ‘’Poziția oficială a Rusiei este că singura apărare antirachetă bună este cea care se face împreună cu Rusia’’, a afirmat analistul militar Pavel Felgenhauer.
Andrei Nesterenko, purtătorul de cuvînt al Ministerului rus de Externe, a declarat joi că armele nucleare tactice ale SUA trebuie retrase din Europa. ‘’Problemele legate de continuarea dezarmării nucleare, printre care și armele nucleare tactice, nu trebuie abordate ca atare ci numai în strînsă relație cu alte tipuri de arme, printre care forțele armate convenționale din Europa și sistemele de apărare antibalistică’’. El a precizat: ‘’În acest context, retragerea armelor tactice americane din Europa înapoi în SUA va fi binevenită. Ea trebuie însoțită de o eliminare totală și ireversibilă a întregii infrastructuri ce sprijină desfășurarea unor astfel de arme în Europa’’.
Potrivit analistului militar Pavel Felgenhauer, citat de Al-Jazira, Rusia s-a temut că rachetele amplasate în Polonia ar putea fi folosite pentru a ataca Moscova cu focoase nucleare. El a declarat pentru Al-Jazira, la Moscova: ‘’Era puțin probabil, dar este ceea ce s-a crezut la Moscova’’. ‘’Rachetele care, după cît se pare vor fi amplasate într-o zi în România, vor fi mai mici, iar România este mai departe de Moscova decît Polonia’’, a mai spus el, insistînd că pozița oficială a Rusiei este aceea că apărarea antirachetă este bună numai dacă se face împreună cu Rusia, sub control comun. Analistul a mai spus: ‘’Se va vedea cel puțin că nu va fi atît de periculos precum amplasarea în Polonia, astfel că nu cred că acum va exista o focalizare prea mare asupra ei’’.
În ceea ce privește poziția Iranului, rețeaua TV iraniană care transmite în limba engleză, Press TV, comentează că Washingtonul demonizează Iranul privind presupusa amenințare din partea tehnologiei avansate de rachetă a Teheranului, deși republica islamică nu și-a amenințat niciodată vecinii, iar tehnologia sa militară este în mod clar dezvoltată pentru a asigura că țara se poate apăra împotriva unor potențiali inamici. Postul precizează că purtătorul de cuvînt al Departamentului de Stat, Philip Crowley, a confirmat că România va găzdui interceptoare de rachete cu rază scurtă și medie ca parte a scutului antirachetă.
|
