Cu ocazia marelui praznic al Adormirii Maicii Domnului, Eparhia greco-catolica de Cluj-Gherla organizeaza Pelerinajul Traditional la Nicula. Programul va incepe joi, 14 august a.c., cind Ierarhul de Cluj-Gherla, Florentin Crihalmeanu, va conduce procesiunea de la capela greco-catolica din Gherla (cu plecarea la ora 16.00) pina la biserica parohiala din Nicula. Impreuna cu Episcopul Eparhial, vor merge pe jos in pelerinaj Mons. Mihai Todea, Vicar General, parintii consilieri eparhiali, preoti, credinciosi si persoane consacrate. La sosirea in Nicula va fi celebrata slujba Vecerniei cu un cuvint de invatatura.

In ziua marelui Praznic, vineri, 15 august a.c., da la ora 10.00, in curtea bisericii parohiale din Nicula, Preasfintia Sa Florentin va prezida Sfinta Liturghie Arhiereasca de sarbatoare, in cadrul careia va avea loc si o hirotonire preoteasca. Primirea Episcopului va avea loc la ora 9.30. Vor sosi si alti preoti, persoane consacrate si credinciosi din Cluj-Napoca si alte localitati.

Credinciosii greco-catolici din Eparhia de Cluj-Gherla au pastrat, vreme de sute de ani, obiceiul de a petrece Sarbatoarea Adormirii Maicii Domnului in pelerinaj la Nicula. Ei doresc, pe aceasta cale, in primul rind sa-I aduca lauda si preamarire lui Dumnezeu. La fel ca toti pelerinii ortodocsi, si cei greco-catolici doresc sa-si aduca grijile, problemele, tot ceea ce ii framinta, pentru a le pune si pentru a se pune pe ei insisi, impreuna cu familiile si cunoscutii lor, in fata Icoanei Preasfintei Fecioare Maria, icoana care a lacrimat in urma cu peste 300 de ani.

Ce motiv ar avea zecile de mii de credinciosi pentru a porni spre Nicula, pe un drum lung, obositor, cu trenul, cu autobuzul sau pe jos? Ce ii determina sa petreaca o noapte si doua zile, uneori mai multe, sub cerul liber in jurul Manastirii devenite neincapatoare, sa astepte cu rabdare, ore in sir, pentru a le veni rindul, citeva clipe, in fata sfintei Icoane? Chipul din Icoana si azi plinge pentru unii, zimbeste pentru altii, binecuvinteaza, sfinteste, sfatuieste. Chipul din Icoana le raspunde tuturor celor ce o cheama cu numele de Mama, celor ce se roaga ei si ii cinta: „Nu lasa, Maicuta, sa pierim pe cale, caci noi sintem fiii lacrimilor tale"

• Se implinesc 60 de ani de la ultimul pelerinaj greco-catolic la biserica de zid a Manastirii din Nicula, ctitorita intre anii 1875-1879 de catre Episcopii greco-catolici, unde se afla, Icoana facatoare de minuni a Preasfintei Fecioare Maria.

• Se implinesc 60 de ani de cind Ierarhilor si preotilor greco-catolici nu li se permite sa restaureze biserica, acum in pericol sa se darime, si nici sa celebreze macar o Sfinta Liturghie in Sarbatorile Maicii Sfinte, asa cum era traditia sutelor de ani.

Primul lacas de inchinaciune construit pentru a adaposti Icoana facatoare de minuni de la Nicula, biserica de lemn, zidita intre anii 1700-1712, a fost loc de inchinare in mod cu totul particular al credinciosilor greco-catolici si a altor crestini, de alte confesiuni. Conform statisticilor vremii, in anul 1900, in aceasta localitate se aflau 641 de greco-catolici si 12 ortodocsi. In anul 1910 erau 825 de greco-catolici si 7 ortodocsi. In anul 1941 erau 897 de greco-catolici si un singur ortodox. Astfel, se poate spune ca traditia pelerinajelor la Nicula este o traditie greco-catolica, pe care apoi au continuat-o cei care au primit locasul de inchinaciune de la autoritatile regimului comunist, in urma cu 60 de ani, la desfiintarea Bisericii Greco-Catolice. La Nicula a existat, si exista in continuare, o puternica traditie greco-catolica.

Exista si astazi in acest loc biserica de zid, ridicata de catre Episcopii greco-catolici Mihail Pavel si cei ce i-au urmat, intre 1875 si 1879, la care s-a adaugat ulterior, in 1905, fatada cu doua turnuri. Aceasta este exclusiv o ctitorie a credinciosilor si arhiereilor greco-catolici.

Referindu-se la biserica de zid a Manastirii Nicula, PS Florentin a specificat: „La acest edificiu este important nu zidul, ci spiritualitatea cu care este incarcat acest loc binecuvintat. Sintem siguri ca Preasfinta Fecioara Maria este la fel de prezenta si in biserica parohiala din satul Nicula, si in orice biserica unde ne rugam ei. Dar in biserica de zid a Manastirii Nicula au fost hirotoniti
38 de preoti, au facut voturile monahale numerosi calugari. Prin urmare, a spune astazi ca acel loc este al unei alte confesiuni, ni se pare un neadevar strigator la cer. De aceea, inaltam vocea catre cer si ne rugam sa se faca dreptate. Nu dorim sa luam teritoriul sau drepturile nimanui. Ne cerem doar drepturile proprii, care sint atestate documentar. Exista documente insotite de fotografii. Avem fotografii de la pelerinajul din 1947, cind Episcopul Iuliu Hossu a venit pina la un punct cu caruta, urcind dealul Niculii inconjurat de credinciosi, care nu au venit nici cu autobuze, nici cu alte mijloace de transport, ei au venit pe jos, timp de saptamini si zile, peste dealurile dimprejurul Niculii. Veneau cu preotii cu crucea in frunte, asa cum era traditia si obiceiul romanesc.

De aceea, si noi dorim sa continuam aceasta traditie la Nicula. Am cerut sa se permita restaurarea bisericii de zid. Biserica de lemn a ars complet in 1974; cea care se afla acum, acolo, si de multe ori este atinsa cu veneratie, este o alta biserica, adusa dintr-o zona invecinata (localitatea Top).

Nu doresc sa fim exclusivisti. Toti cei care aduc inchinare sincera Preasfintei Fecioare Maria si, prin ea, Bunului Dumnezeu sa vina sa se inchine si in biserica noastra. Dar dorim aceeasi deschidere si din partea fratilor ortodocsi, si istoria sa ramina istorie adevarata, pentru fiecare dintre noi.

• Sanctuarul marian de la Nicula a fost recunoscut de doi Suverani Pontifi, care au emis Documente Pontificale, cu acordarea de indulgente plenare celor care „vor cerceta cu evlavie Biserica Sf. Manastiri de la Nicula" (Indulgenta acordata de Papa Pius al XI-lea, in 19 octombrie 1928).

Cea mai mare amploare a pelerinajelor la Nicula a fost in timpul Episcopului greco-catolic Iuliu Hossu, intre 1917 si pina in 1948, anul trecerii de catre comunisti a Bisericii Romane Unite in afara legii. Pina la data arestarii sale, Episcopul Iuliu Hossu, in fiecare an, de Sfinta Marie Mare, a predicat la Nicula zecilor de mii de credinciosi veniti de pe intreaga intindere a Romaniei.

Viorica SABO - redactor

Episcopia greco-catolica de Cluj-Gherla