|
Un nou numar al revistei de cultura urbana ORASUL (anul III, nr. 11, 3 2008) "si-a luat zborul" spre cititorii din cele sapte zari, asemenea pasarilor calatoare aflate acum in freamatul de dinaintea marilor migratii. Si de aceasta data, articole de atitudine, incisive si cu o argumentatie solida, avind drept autori oameni de condei si de conceptie, nume de referinta in domeniile pe care le abordeaza, semnaturi certificate de carti, publicatii, activitate culturala sau stiintifica de top, de zidiri in cel mai bun inteles al cuvintului. Despre faptul ca N-avem dirijor! Nu la Filarmonica, ci la urbanism... scrie scurt si la obiect Ionel Vitoc, presedintele Fundatiei Culturale CARPATICA (sub egida careia apare revista ORASUL), a carui concluzie, in contextul haosului urbanistic general din Clujul contemporan, e ca "oricum vor sta lucrurile, speram ca se va implini dorinta noastra de a avea un Cluj, in 2020, la standardul de capitala culturala europeana". Dupa alegeri: Taxa dragostei de tara isi intituleaza Mircea Popa editorialul - analiza lucida a realitatii crude, pe toate fronturile, cu care se confrunta Romania de azi. Semnaturi "grele" si teme de mare actualitate in rubrici precum: Civica (Despre Filarmonica); Clujul - Capitala Culturala Europeana? (Irina Petras - Marginalii la ideea de oras cultural european); Orasul - Incotro? (Szabolcs Guttmann - Centrul Istoric Sibiu - un exercitiu de abordare post-moderna a protectiei urbane; Michel Tanase - Aparitia orasului de colonizare saxona in Transilvania. Partea I: De la ocol la sat; Ionel Vitoc - Cultura urbana va fraterniza cu cea rurala, de vorba cu Michel Tanase, urbanist; Romulus Zamfir - Arhitectura - punte peste veacuri); Repere urbane (Viorel Dadulescu - Alfred Hajos, arhitect si campion olimpic); Privind in trecut (Vasile Lechintan - Scene din viata cotidiana a Clujului interbelic - Inregistrari de acte la Primarie); Fata in fata cu orasul; Ringul afacerilor; Orasele lumii; Orasele noastre; Cetatea universitara si Clujul imaginar, nu lipsesc cronici literare, cronici plastice, obisnuitele pagini de jurnal semnate de Petru Poanta, eseuri de Constantin Zarnescu, "Monedele si monadele" lui Marcel Mureseanu, proza de Laurentiu Mihaileanu, poezie de Doina Cetea si Valeriu Varvari. Acest numar este asezat si sub semnul marilor aniversati ai Clujului, sarbatoritii anului 2008, carora le platim, prin ginduri alese, tributul de recunostinta si admiratie care li se cuvine cu prisosinta: profesorul si medicul Crisan Mircioiu la 95 de ani, artistul Dumitru Farcas la 70 de ani, profesorul si medicul Nicolae Ghilezan, pictorul Alexandru Cristea la 80 de ani, jurnalistul Constantin Mustata la 70 de ani si, tot la aceeasi virsta, scriitorul Marcel Mureseanu, pictorul Teodor Botis sau compozitorul Constantin Ripa. Dar, pentru ca ORASUL nu putea uita de Jocurile Olimpice, admirabile texte semnate de Radu Munteanu, Dorin Almasan si Iolanda Balas-Söter sint reunite sub genericul Flacara olimpica. Ca vechi centru al jazz-ului romanesc, Clujul are in persoana profesorului Iosif Viehmann un exeget dintre cei mai avizati, fapt relevat in articolul Muzica de jazz, muzica perena. Alte rubrici precum Intilniri culturale, Mapamond, Zoon Politikon sau Evocari din secolul XX intregesc numarul.
Cu ocazia lansarii celui de-al 11-lea numar al revistei ORASUL, publicul numeros si distins a putut afla despre cea mai recenta carte de poezie intitulata A doua ivire, a delicatului si atit de profundului muzician al sunetelor si al cuvintelor - profesorul, dirijorul si compozitorul Constantin Ripa de la Academia de Muzica "Gh. Dima" -, a vizionat, in premiera absoluta, expozitia de afise ce rescrie in imagini istoria Jocurilor Olimpice moderne (1896-2008) din colectia lui Cristian Chesut si a putut savura un moment muzical in interpretarea duetului cameral Diana Colceriu (vioara) - Angela Marica (pian).
Michaela BOCU
m.bocu@ziarulfaclia.ro
|
