SUMARUL EDIȚIEI
Sîmbătă-Duminică
24 Octombrie 2009
Prima pagină
Editorial
Roza vînturilor
Artă-cultură
Sport
Social
Diverse
Weekend
Interviu
Ultima oră
ALTE DOMENII
Arhitectură
Rețete
Relaxare
Construcții-imobiliare
Redacția
Învățămînt
Istorie
Controverse
Sănătate
Culinaria
Eveniment
Știință
Politică
Economie
Mica publicitate
Hard&Soft
Auto
Educație
Reportaj
Externe
Sub lupă
Pilula antistres
Mediu
Omul săptămînii
umor(i)
DOWNLOAD utile
Aniversare
Culte
Justiție
Relaxarea de miercuri
Monden
Turism

TOP STIRI
Senatorul clujean Cordoș spune că remanierea nu este o soluție
Neputința guvernării
Guvernul vrea să vîndă și compania CFR Marfă
O nouă monografie rurală: monografia satului Dîncu
Fără Bud, Peralta și Yssouf Kone în Champions League
România – Albania
Filme Premiere cinematografice
Autentificare cu webcam
În Transilvania s-a construit mai puțin ca în 2009
ZEXE... de Octavian Bour
Profesorul Viehmann a celebrat 85 de ani de viață și șase...
Jurnaliștii și artiștii clujeni au scandat ieri:...

Editia tiparita

Prima pagină

NEWSLETTER
Aboneaza-te si primeste ultimele stiri pe email.

Email


INTERVIU

Mircea Avram, directorul general al RAADPP: “Interesul personal al unora și minciuna: acestea mă deranjează cel mai tare”


Interviu Sîmbătă-Duminică, 24 Octombrie 2009
    Mircea Avram, directorul general al RAADPP: “Interesul personal al unora și minciuna: acestea mă deranjează cel mai tare”

- În actualul context politic din țară, mai interesează pe cineva drumurile județene, d-le Avram?
- Pentru noi, drumurile județene sînt și au rămas o prioritate, indiferent ce se întîmplă la București. Chiar în momentul de față se lucrează pe drumurile județene, de la Cornești, Dăbîca, Pîglișa, Vad, Cetan, Așchileu, pînă la Iara, Surduc, Căpuș, Rîșca  - unde s-a terminat de asfaltat și acum se completează anrocamentele. Iar ultima dispoziție de șantier, care a fost dată miercuri, a fost dată pentru drumul care leagă Leghia de drumul național 1. Licitația va fi în 3 noiembrie, dar pînă atunci noi trebuie să asigurăm condiții normale de trafic pe acel drum.
Pe toate drumurile din județ se lucrează încă și mai avem de lucru probabil încă o săptămînă – două, cît ne permite timpul, ca să putem spune  că în anul acesta am făcut ceva.
- Ați spus, nu o dată, că la sfîrșit de an obișnuiți să trageți linie și să socotiți ce ați făcut și ce nu ați făcut în acel an. În noiembrie se împlinește un an de cînd ocupați funcția de director al Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public și Privat. Sînteți mulțumit de rezultatele muncii din acest an?
- Nu, nu sînt mulțumit sută la sută.
- De ce?
- Vedeți, e o luptă mai veche cu sistemul, cu... modul de a gîndi al oamenilor.
- Adică?
- E exact ca și la stat. Adică: “Lasă că nu facem mîine, că facem poimîine”.  Pînă am reușit să elimin (măcar în parte) acest mod de a gîndi, au trecut cîteva luni de zile.
Cînd am venit la regie (și v-am mai spus asta), am cerut două lucruri esențiale. Le-am  spus că nu vreau să apară, nici la angajații regiei și nici la cei cu care colaborăm sau cu care avem contracte, băutura și minciuna. Ei, m-am lovit de aceste lucruri. Apoi, de multe ori au fost oameni care doar au încurcat lucrurile. Iar la sfîrșit, tot ei încercau să-și asume merite și să culeagă laude!
Mulți au plecat, n-au rezistat. Am avut mult de lucru cu oamenii. De aceea, spun, nu sînt mulțumit.
- Cîți oameni au plecat de la regie în acest an?
- N-au plecat muncitori, au plecat șefi! Fostul director, șefă de Siguranța circulației, șef de administrativ. Și o să mai urmeze, probabil, pînă la sfîrșitul anului, încă niște schimbări. Am reușit să schimb și organigrama. Este singura organigramă care a fost schimbată la regiile din subordinea Consiliului Județean.
Am mai spus: eu nu am dat niciodată vina pe cineva care a fost înaintea mea, ci m-am uitat întotdeauna la ce am făcut eu. Dar trebuie să remarc că înainte era un alt stil de muncă, în sensul că în fiecare an se făcea același lucru, adică nu era ceva făcut temeinic, de durată, cu o garanție de 10, 20, 30 de ani. Lucrările la drumuri aveau o garanție de două luni sau de șase luni sau de maxim un an.
- Adică, erau în așa fel făcute sau reparate încît să reziste două sau șase luni?
- Exact. Și am spus: nu este posibil! În fața casei mele sau în curtea mea, nu la fiecare șase luni sau în fiecare an acopăr gropile! Le acopăr o dată și bine! Și rămîn acoperite zece ani, cinci ani, dar nu... șase luni, ca să am de lucru după aceea, iarăși!
Aici, în această problemă, am avut un sprijin total din partea președintelui Alin Tișe, și poate că asta a făcut ca eu să rămîn aici, la RAADPP, pînă în momentul de față. Și o spun cu toată responsabilitatea.
Am avut multe greutăți, multe probleme, pentru că unde sînt drumuri, unde sînt bani mulți și unde se fac lucrări mari, știți cum se spune: o parte pleacă acolo, o parte dincolo... Dar eu n-am venit aici să fac “aranjamente”. Dacă asupra mea plana un procent de 0,1 la sută de suspiciune de corupție, plecam! N-am venit la regie nici să mă îmbogățesc eu, nici să-i îmbogățesc pe alții.
- Ca să fie limpede pentru toată lumea: cînd dvs ați venit la regie, garanția pentru lucrările la drumuri era de...
-... maxim un an. 
- Iar acum ați impus un alt termen.
- Da. De la patru ani în sus. Am vrut zece... Dar sub patru ani garanție, nici nu mai stăm de vorbă. A fost un șoc pentru toți care se obișnuiseră cu alte... reguli. Nu poți, este inadmisibil ca în fiecare an să faci același lucru.
- O să lăsați drumarii fără... obiectul muncii.
- De ce? Munca, întotdeauna eu am considerat că trebuie să fie plătită. Dacă am stabilit niște lucruri, indiferent că le-am stabilit în scris sau verbal, atunci pentru mine  acelea rămîn sfinte. Nu schimbăm a doua zi sau a treia zi ceea ce odată am stabilit. Dar nu putem, toată viața, să facem lucrări care după șase luni sînt... praf! Mai bine facem mai puțin sau nu facem deloc!
Anul acesta s-au făcut șanțuri la drumuri cîte nu s-au făcut în opt ani de zile. Dacă, de exemplu, acum doi ani s-au făcut 2 km de asfalt, anul acesta facem 53 km! Acum un an garanția pentru lucrări era de maxim un an, acum e de patru ani. Însă, v-am spus, nu sînt încă pe deplin mulțumit de ceea ce am făcut.
Am fost în primăvară în audiențe cu președintele Tișe. Am plecat capul în pămînt pentru că drumurile erau... praf. N-am dat vina pe nimeni. Am mers din nou în audiențe în această toamnă și acum am ridicat capul sus, pentru că toată lumea a văzut că s-a muncit peste tot, din nord pînă în sud și din vest pînă în est, în tot județul, nu numai în anumite zone. Dar a fost și aici o luptă, să știți.
- Luptă, în ce sens?
- Eu am vrut ca drumurile județene să fie făcute în TOATE zonele județului, pentru că la fel de important este pentru mine, ca și pentru președintele Tișe, și cetățeanul din Așchileu, și cel din Vad, și cel din Negreni, și cel din Moldovenești sau din Băișoara, Rîșca, Sînmărtin etc. Nu există, pentru mine, cetățeni de rangul întîi și cetățeni de rangul doi. Este important și cel din Cornești, și cel din Palatca. Chiar am deschis un drum la Palatca. Nu-și închipuiseră oamenii de aici că se poate face un drum cu asfalt, cu șanțuri, cu indicatoare, cu marcaje. Mergeți pe drumul de la Căpuș la Rîșca și o să vedeți cum arată acum. Mergeți să vedeți drumul de la Valea Drăganului. Drumul de la Răchițele, la fel, plus că aici am organizat licitația pentru Ic Ponor și am fost felicitați pentru modul în care am organizat acea licitație. Sau drumul de la Valea Ierii – Caps. Nu credeau oamenii, cînd am fost în primăvară acolo, că vom face ceva.
Mai avem, dacă timpul ne va permite, de terminat la Gheorgheni, unde la fel, a fost un drum foarte rău, iar acum a fost făcut cu fundație corespunzătoare, cu șanțuri și cu asfalt. La drumul de la mănăstirea de la Tăuți, venind spre Florești, iarăși mai avem de lucru și la Mărișel mai avem de făcut cîțiva kilometri, dacă ne va permite timpul.
- Vorbeați de lupta cu vechile mentalități. La noi era obiceiul ca un lucru ce poate fi făcut într-o zi să fie făcut într-o lună. Ați reușit să impuneți un ritm normal de lucru pe drumurile județene?
- Nu. Nu total. S-au schimbat multe lucruri de anul trecut și toate cifrele arată asta și toți oamenii recunosc asta. Am încercat și să fac în așa fel încît să fie o armonie între noi, cei de la Regia de Administrare, și cei de la Regia de Drumuri, care execută lucrările. La anul sper să fie și mai bine.
- Ce v-a nemulțmit cel mai tare în relația cu oamenii, cu angajații, cu colaboratorii?
- De multe ori, interesul personal al unora și minciuna. Acestea m-au deranjat. Dar sper ca, pînă la urmă, să ne așezăm pe criterii de performanță. Adică, să încercăm să facem ceva pentru oameni.
- Ați fost, în primăvară, împreună cu președintele Consiliului Județean, la acele audiențe în teritoriu. Într-un alt interviu ați mărturisit, ca adineaori, că a trebuit să plecați capul, că ați văzut, la sate, numai chipuri îndurerate, neîncrezătoare. Ce s-a schimbat acum, cînd aceste audiențe au fost reluate?
- Am fost la Vad, la Cetan. Oamenii erau foarte supărați pentru că erau acolo niște balastiere, drumul era foarte rău... Dacă acolo am ajuns joi, de luni balastierele respective au fost închise. Iar cînd ne-am dus din nou acum, în toamnă, balastierele erau tot închise și drumul respectiv era reabilitat. Am putut să-mi țin capul sus.
Am fost la Cojocna. La fel. Preotul de acolo ne-a spus: “Ați fost dvs aici, iar de a doua zi au început lucrările la un drum pe care se circula numai cu cizme de cauciuc”. La fel a fost la Iuriu de Cîmpie sau la Palatca. Au zis oamenii: “Cît s-a investit în nouă luni în drumuri, nu s-a investit pînă acum în nouă ani”. La Sînmartin, la fel, sau la Jichiș.
Am văzut acum, la audiențele din toamnă, altfel de fețe decît cele din primăvară. Oamenii au căpătat încredere fiindcă au văzut că într-adevăr se face ceva. Iar adevărul este că n-am fost în nici o localitate în care să ni se poată spune că nu am făcut nimic.
- V-am mai întrebat și cu alte ocazii: de cînd sînteți director al RAADPP, s-au făcut presiuni politice asupra dvs. ca să faceți sau să nu faceți ceva din ceea ce v-ați propus?
- Atît timp cît, împreună cu președintele Tișe, am stabilit ca în tot județul să facem treabă, o facem în TOT județul.
- Dar s-au făcut presiuni asupra dvs., să faceți mai mult undeva decît altundeva?
- Am încercat să facem în tot județul, nu numai într-o parte sau alta. Și pentru asta sînt mulțumit. Sînt primării de toate... culorile politice, unde s-a lucrat: la Chinteni, Sînmărtin, Vad, Valea Ierii – Caps, pînă la Băișoara, Iara, Aghireș etc.
- Aș întreba care a fost, pentru dvs., cea mai mare încercare în acest an.
- Moartea mamei mele. Și am simțit mai tare durerea acum, cînd am plecat la casa părintească și nimeni nu ne mai aștepta la poartă. Restul sînt, să zic așa, lumești.
... Eu niciodată nu am încercat să fac cuiva rău. Decît să-i fac rău cuiva, mai bine-l las în plata Domnului, cum spune fratele meu, care e preot. Îmi spunea, nu o dată: “Oriunde mergi și în ce faci să ai un slogan: Omule, întotdeauna să fii bun!”  Pentru că, vedeți, ne uităm la televizor și vedem că a murit cutare, a murit cutare... Nu trebuie să vrei răul cuiva, nu trebuie să porți ură, fiindcă nu știi niciodată dacă mai ai sau nu mai ai vreme să te împaci cu acel cineva și rămîi după aceea cu un gol în suflet, pe care nu ți-l mai pot umple nici banii, nici puterea.
Dar, să revenim la... drumuri.
- Ba nu, la stadion.
- Aici, în primul rînd ne-am ocupat de demolare, după care zilnic am fost între oamenii care execută lucrările, plus că am asigurat dirigenția șantierului pînă acum, cînd a fost organizată licitația pentru dirigenție. Ce vă pot spune este că se lucrează într-un ritm pe care mi l-aș dori pentru orice alt șantier din țară.
- Cea mai mare satisfacție de pînă acum?
- Faptul că las ceva în urma mea. Am reușit să dau speranță unor oameni; iar aici, la regie, am reușit să-i fac să fie oameni serioși și oameni cu fruntea sus.
- Proiecte?
- Încercăm să finalizăm lucrările de asfaltare în Gheorgheni, în Tăuți și în Mărișel, și atunci ajungem la 53 de km de asfalt în acest an. Dar nu a fost vorba, în acest an, numai de covoare asfaltice. S-au făcut tratamente bituminoase – aproape 90 km, reciclări de drumuri – iarăși vreo 20 km, reciclări cu tratament bituminos – vreo 30 km, pietruiri de drumuri – 43 km, poduri, ziduri de sprijin. Plus acea investiție de la Răchițele – Doda Pilii. Aici sînt foarte mulțumit de modul în care se lucrează, iar ritmul acesta de lucru mi-l doresc și pe celelalte drumuri județene.
Anul viitor vom începe în forță din primăvară și vom încerca să facem cît mai multe drumuri asfaltate, cu garanție de la cinci ani în sus, marcate corespunzător și cu indicatoare. Vreau ca, atunci cînd cineva va dori să ajungă într-o localitate pe care n-o cunoaște, să se poată ghida numai după indicatoare, ca în Germania.
- Nu cred că aflați acum, de la mine, că indicatoarele se cam... fură, mai ales în rural.
- Poate nu știți că, dacă anul trecut indicatoarele se puneau manual, adică mergeau muncitorii, dădeau cu sapa și făceau trei gropi într-o zi, anul acesta s-a achiziționat un burghiu și cu burghiul respectiv se fac 50 de gropi într-o zi, iar gropile sînt de un metru adîncime și nu de 20 cm, cum erau înainte. Iar betonul nu se mai face la fața locului, ci este adus gata făcut și este și mai ieftin. Așa că indicatoarele n-o să mai poată fi scoase sau... răsturnate de vînt, cum se mai întîmpla.
- O ultimă întrebare: credeți că funcția dvs., de director general al RAADPP, va fi afectată de rezultatul alegerilor prezidențiale?
- Nu. Nu, pentru că eu am fost votat în Consiliul Județean, iar Consiliul Județean e ales. Poate, doar, dacă acest CJ va considera că nu mi-am făcut treaba, dar asta nu are nimic de-a face cu cine va fi președinte. De influențat, activitatea noastră ar putea fi influențată de banii care vor veni de la Guvern pentru drumurile județene. Or, dl Boc a dat bani, să știți.
M. TRIPON


Articol citit de 2048 ori - trimite unui prieten printeaza
CITEȘTE ARTICOLE DIN ARHIVA ACESTEI PAGINI:

» Instituția medierii, legiferată deja de patru ani, este aproape necunoscută. Statul ar trebui să se implice, ca să degreveze instanțele de cauze

» TRĂIND ALĂTURI CU SPERANȚA…

» Cu prof. dr. Ioan Piso, despre: Capitoliul de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa

» Regizorul Nicolae MĂRGINEANU: “Nu cred că suferința atîtor oameni care au luptat pentru binele țării, pentru dreptate, va rămîne fără răspuns în soarta neamului”

» COMPANII CLUJENE: Compania de Apă Someș S.A.: Lucian CROITORU, manager comunicare Compania de Apă Someș SA: O mie de litri de apă potabilă, la prețul unei jumătăți de litru de apă îmbuteliată (II)

» PULSAȚIILE METROPOLEI (II) - de vorbă cu conf. univ. dr. Radu Călin Spânu -

» Omul săptămînii. Dioramă pentru frumusețea cuvintelor • de vorbă cu gazetarul Victor Morea •

» Mayura Misawa: Ipostazele nonverbalului

» Panticeu - planuri mari pentru 2010

» INTIMITATEA SPAȚIILOR SENTIMENTALE: între lege și civitate cu arhitect Emanoil Tudose -IV

» INTIMITATEA SPAȚIILOR SENTIMENTALE… (III) - Cu arhitect Emanoil Tudose

» PS Vasile Someșanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului și Clujului: “Cu ajutorul lui Dumnezeu, în această lună vom pune piatra de temelie a Centrului de îngrijiri paleative «Sf. Nectarie»

» Pamela RAȚIU: “Dorim să contribuim la promovarea imaginii Turzii și la dezvoltarea durabilă a Văii Arieșului”

» Mircea Geoană: „Cu certuri și cu scandal nu poți să urnești o țară din loc”

» Mircea AVRAM: Cel “Bun” și Cel “Rău”

» GHEORGHE I. BODEA - 70 - UN OM CÎT O ISTORIE


CAUTA IN ARHIVA

«
Septembrie (9)
»
 
«
2010
»
Dum
Lun
Mar
Mie
Joi
Vin
Sam
2930311234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293012
3456789







U CLuj







Google
  ziare ziare  
 
© ziarulfaclia.ro 2007. Toate drepturile rezervate. DESIGNED BY