Autorii (arhitect, istoric si filolog) au dorit sa scoata din anonimat si sa puna in lumina asemenea obiective de istorie si arhitectura medievala de pe teritoriul judetului.

Pe parcursul a 126 de pagini gasim prezentate 27 de obiective (13 cetati si 14 castele), plus doua restaurari de arhitectura pentru Castelul Coplean si Cetatea Liteni. Pe ultima coperta sint insirate castelele si cetatile cuprinse si declarate monumente istorice de catre Ministerul Culturii si Cultelor din Romania: castelele Banffy (din Bontida, Rascruci si Borsa), Teleki (Luna de Jos), Bocskai (Aghiresu), cel din Gilau, Josika-Mikés (Savadisla), Kemény-Bánffy (Luncani), iar cetati - Dabaca, Bologa, Floresti, Liteni, Turda (Cetatea medievala), Cheile Turzii (Cetateaua Mare si Cetateaua Mica), Moldovenesti, Cetatea medievala si Cetatuia (din Cluj) si Cetatea (Cluj-Manastur), precum si Muzeul memorial "Octavian Goga" din Ciucea. La paginile 119-120 gasim o lista a conducatorilor din Transilvania din 900 pina in 1867; dupa ce inainte am citit Legende despre aceste monumente - Castelul Banffy din Bontida, Castelul episcopal Gilau, Cetatea comitatului din Dabaca, Castelul cu inorogi din Manastirea, Cetatea fetei din Floresti, Cetatea lui Balica de la Cheile Turzii. Pentru exemplificare: "Castelul episcopal din Gilau - Unii istorici romani au emis ideea ca la Gilau s-ar afla vestita cetate de pe Somes a lui Gelu, primul conducator roman din zona Transilvaniei atestat documentar, de la care ar proveni denumirea localitatii Gilau"; "Cetatea comitatului Dabaca: Este considerata de unii istorici drept una dintre "candidatele" la titlu de cetate a lui Gelu" si "Cetatea fetei din Floresti: Numele cetatii provine dintr-o legenda locala care spune ca in timpul invaziilor tatare, o fata din sat a fost prinsa de cotropitori si, in ciuda torturilor la care a fost supusa, nu a divulgat nimic despre locul in care se ascunsesera oamenii din Floresti. In amintirea sa, fortareata a fost denumita Cetatea Fetei. Potrivit altei legende, ar fi existat un tunel care lega subteran aceasta cetate de biserica Sfintul Mihail din Cluj-Napoca. Faptul nu a fost insa confirmat de cercetarile arheologice".

In final, un interesant "Glosar de termeni", cum ar fi abatie, bastion, castru, donjon, foisor, portie, stilul neobaroc, vitraliu si altele.

Cititorii care vor studia harta (din p. 5) se pot orienta asupra traseelor pe care pot merge; cartea e o contributie la repunerea in circuit turistic a castelelor si cetatilor din judetul Cluj.

Ioan POP