Comuna Mihai Viteazu devine ladă de gunoi pentru afaceriştii fără scrupule

În noaptea de 19 spre 20 iunie, la adăpostul întunericului, circa 20 de autobasculante, de cîte 20 de tone, au cărat grămezi uriaşe dintr-o "substanţă neagră şi urîtă", după cum s-a exprimat primarul comunei Mihai Viteazu, Ioan Zeng, într-o groapă de la marginea satului Corneşti. Maşinile veneau de la Aiud. Sîmbătă, 20 iunie, reprezentanţii autorităţilor locale din Mihai Viteazu, care s-au deplasat la faţa locului, au constatat că ar fi vorba de carbură de siliciu, adusă acolo de la fosta Întreprindere Metalurgică Aiud.
Groapa transformată în depozit pentru deşeuri industriale, împreună cu alte trei de acelaşi fel, mari cît "să încapă în ele cîte trei clădiri de mărimea primăriei", după cum le-a descris Zeng, reprezintă "opera" rămasă după exploatarea balastului din acel loc.
Excavarea balastului s-a făcut pînă la limita pînzei de apă freatică. Autorităţile din comuna Mihai Vitezu cred că cele 400, sau poate 500 de tone de carbură de siliciu deversate acolo pot lesne ajunge în apa potabilă folosită de locuitorii comunei Mihai Viteazu. Sătenii din Corneşti, primii afectaţi de o eventuală pătrundere a deşeurilor în pînza de apă freatică, se pregătesc să iasă în stradă, pentru a protesta. Oamenii au de gînd să blocheze drumul naţional 75, Turda - Cîmpeni, în acest scop. Deşi acest gen de exprimare a nemulţumirilor este unul nelegal şi protestatarii ar risca amenzi usturătoare, se pare că şi autorităţile comunale consideră că numai un astfel de gest ar putea sensibiliza autorităţile statului în legătură cu ceea ce se petrece la Corneşti.

În afara legii
Pe terenul situat dincolo de fostele grajduri ale fostei Cooperative agricole de producţie din Corneşti se exploatează balast din anul 2007. Atunci, o firmă clujeană, Ben & Ben, a cumpărat teren de la proprietari particulari din zonă şi a început exploatarea. În şedinţa de săptămîna trecută a Consiliului comunal Mihai Viteazu, primarul Ioan Zeng, referindu-se la această problemă a remarcat: "Firma care exploatează balast este în afara legii. Patronii îşi umplu buzunarele cu milioane de euro, pleacă, iar noi rămînem cu gropile". Zeng a promis că problema gropilor şi a deşeurilor aruncate acolo va face obiectul unei interpelări în Parlamentul României.

Mic ghid de sfidare
a bunului simţ
Primarul Zeng consideră că firma ce exploatează balast la Corneşti "sfidează, în continuare, cele mai elementare reguli de bun simţ". Autorităţile comunale din Mihai Viteazu au sesizat, de nenumărate ori, Parchetul, Apele Române, Agenţia pentru Protecţia Mediului, Garda de Mediu, Consiliul Judeţean, Prefectura, în legătură cu exploatarea nelegală a balastului, deoarece firma în cauză nu deţine toate avizele necesare pentru desfăşurarea acestei activităţi. Toate demersurile s-au dovedit sterile, chiar dacă, pe ici, pe colo, s-a mai aplicat cîte o amendă. Prin Mihai Viteazu se spune că "groparii" din Corneşti "au neamuri la Dumnezeu" şi fac "ce vor muşchii lor", vegheaţi din umbră de un ştab mare.

Cum se obţine imunitate divină?
Exploatarea a început-o societatea comercială Ben & Ben, în anul 2007. Zeng susţine că această firmă a început activitatea fără a avea avizele necesare. Cum, necum, din 2008, balastul a fost exploatat de Panpetrol, o firmă cu sediul social în satul Păniceni, comuna Căpuşu Mare, judeţul Cluj. Se pare că Ben & Ben şi Panpetrol sînt un fel de "Mărie, cu altă pălărie". Pînă nu demult, aceeaşi persoană deţinea funcţia de administrator la ambele societăţi comerciale. Dar se vede treaba că insul, sau alţii, ce stau în umbră, nu sînt nişte oarecare.
Cu toate că primarul comunei Mihai Viteazu a crezut că Ben & Ben este intangibilă, anul trecut, pentru nereguli constatate la balastiera de lîngă podul peste Arieş de la Moldoveneşti şi pentru exploatarea balastului de la Corneşti, inspectorii de la Direcţia Apelor Mureş au amendat firma cu 80.000 de lei, apoi cu 75.000 de lei şi, încă o dată, cu 35.000 de lei, după cum a descoperit directorul adjunct de la Garda de Mediu Cluj, Viorel Pleşa.
Apoi, Ben & Ben a încredinţat săpăturile din Corneşti firmei Panpetrol şi s-a axat pe afaceri imobiliare în Cluj-Napoca.
Pe de altă parte, nici Panpetrolul, cu sediul social într-un sat, cu 28 de angajaţi în 2007, potrivit informaţiilor din lista firmelor înscrise la Registrul Comerţului, nu este fitecine prin parcare. Recent, Panpetrol Păniceni a făcut parte, alături de OHL Madrid, Napoca Construcţii, ASA Cons, Hidroconstrucţia, Modern BAU, TCI Contractor General şi Tiabo, dintr-un consorţiu ce a participat la licitaţia pentru stadionul "Ion Moina". Se vede treaba că Panpetrol stă pe cai mari, de vreme ce primarul Zeng, cînd a sesizat pe la stăpînire oarece nelegalităţi comise de firma din Păniceni a fost întrebat, scurt şi retoric: "Vrei să nu se construiască autostrada?"

Calea către Dumnezeu - păzită de sfinţi flămînzi
Afacerea transportării deşeurilor industriale, de la fosta IMA din Aiud la Corneşti, a fost pusă la cale prin Eurocard 2000 SRL, societate comercială din Hereclean, judeţul Sălaj, care a asigurat transportul presupusei carburi de siliciu, cu ajutorul Petromar Internet SRL Bucureşti, societate ce se ocupă de ecologizări. Potrivit directorului adjunct al Gărzii de Mediu Cluj, Viorel Pleşa, aceste societăţi comerciale, dar şi Panpetrol, trebuiau să prezinte, pînă vineri, 26 iunie, la ora 13, toate avizele şi autorizaţiile în baza cărora îşi desfăşoară activitatea. Doar reprezentanţii Petromar Internet au ajuns cu actele la Garda de Mediu Cluj. Viorel Pleşa a precizat că, deşi a prezentat ceva hîrtii, firma Petromar Internet "nu este în regulă". Drept urmare, Garda de Mediu Cluj a amendat firma bucureşteană cu 20.000 de lei. Reprezentanţii celorlalte două firme nu au ajuns vinerea trecută la sediul Gărzii de Mediu Cluj. Pleşa a spus că cei de la Eurocard 2000 au anunţat că au suferit un accident pe drumul din Sălaj spre Cluj, iar Panpetrolul din Păniceni, Căpuşu Mare, nu poate ajunge decît luni, 29 iunie.
Oricum, pînă una alta, Garda de Mediu Cluj a dispus ca deşeurile industriale aruncate în groapa din satul Corneşti, comuna Mihai Viteazu, să fie mutate, pînă cel tîrziu în data de 3 iulie 2009. În caz contrar, bulgărele sancţiunilor, început cu amendarea societăţii Petromar Internet din Bucureşti, se poate transforma într-o avalanşă. Cu toate acestea, primarul din Mihai Viteazu, Zeng Ioan, se arată sceptic: "Nu cred că vor muta deşeurile pînă în 3 iulie", a spus acesta la auzul veştii.
În ceea ce priveşte gradul de toxicitate al deşeurilor ce au «îmbogăţit» una din gropile de la Corneşti, acesta va fi stabilit în urma analizelor solicitate în acest sens de Garda de Mediu. Viorel Pleşa speră că luni, 29 iunie, va intra în posesia rezultatului acestor analize. Pe de altă parte şi Primăria Mihai Viteazu aşteaptă rezultatul unui set de analize, pe care le-a comandat, în paralel, altei instituţii de profil.
Emil HĂLĂŞTUAN