Afecţiuni digestive care pot apărea vara

Vara pot apărea o serie de neplăceri digestive sau chiar boli, pe care putem să le evităm dacă sîntem avizaţi şi dacă ne luăm cîteva măsuri elementare de protecţie, a declarat, pentru Agerpres, prof. dr. Mircea Diculescu, şef Departament Gastroenterologie la Institutul Clinic Fundeni.

Între afecţiunile aparatului digestiv din perioada sezonului estival se numără gastroenterocolitele acute. „Acestea sînt provocate de bacterii sau toxinele acestora sau de virusuri pe care le vom găsi din păcate în alimente mai des în timpul verii, din cauza temperaturilor crescute şi a unor condiţii improprii de depozitare, conservare sau preparare. Ne vom gîndi întotdeauna de două ori cînd mîncăm de pe stradă alimente pe bază de carne tocată, care se poate altera foarte uşor. Condimentele şi mirodeniile pot ascunde uneori mirosul neplăcut care ne-ar avertiza să nu le consumăm. Ouăle care au stat pe stradă, la tarabe, sau în călduri toride, în afara vitrinelor frigorifice şi camere cu aer condiţionat, se pot altera uşor, în egală măsură cu frişca sau grăsimile de origine animală din îngheţată sau prăjituri. O întrerupere chiar temporară a alimentării cu energie electrică poate permite alterarea alimentelor, cărora, ulterior refrigerate, nu le mai simţim gustul de alterat”, a detaliat medicul.

Alte boli sînt toxiinfecţiile alimentare. „Gastroenterocolite estivale, cum le mai numim, se manifestă prin greţuri, vărsături, diaree uneori apoasă, febră sau frisoane. Alimentele care conţin bacterii care se înmulţesc în intestine vor avea nevoie de cîteva ore (12) pînă îşi vor manifesta simptomele. Unele bacterii se înmulţesc în aliment şi produc toxine deja existente, aşa că simptomele apar foarte rapid, în decurs de zeci de minute. Vărsătura şi diareea nu reprezintă neapărat elemente nocive, deşi sînt, evident, întotdeauna foarte neplăcute, deoarece în unele cazuri înlătură masa de toxine sau bacterii. De multe ori medicamentele care opresc fizic diareea nu ne vor fi folositoare, căci vor reţine în organism toxine sau bacterii dăunătoare şi vor accentua sau întreţine starea de rău, febră etc.”, a punctat prof. dr. Diculescu.

În cazurile menţionate, cînd pierdem foarte multe lichide, prima grijă trebuie să fie să nu ne deshidratăm, avînd în vedere şi faptul că este foarte cald afară. „Trebuie să ne rehidratăm neapărat şi sărurile minerale ne pot fi folositoare. Soluţii buvabile care să conţină atît apă, cît şi electroliţi ne sînt foarte utile. Ceaiurile în general (menta) neîndulcite, supele de zarzavaturi sărate ne pot ajuta. Evident, dacă principala problemă este vărsătura, ne adresăm unui serviciu medical care să ne instituie perfuzii. Medicamentele bazate pe argile care să absoarbă toxinele şi germenii şi unele antibiotice sau chimioterapice de uz intestinal pot fi prescrise de medicul de familie sau chiar recomandate de farmacist”, a explicat prof. dr. Diculescu.

El atrage atenţia şi asupra consumului de băuturi care conţin cel puţin acid carbonic, dar şi alte substanţe chimice, coloranţi şi îndulcitori. „Putem să favorizăm prin consumul lor excesiv fenomene de gastrită (arsuri la stomac) sau de esofagită (reflux gastroesofagian, adică arsuri în spatele pieptului sau uneori chiar dureri). De consumat cu moderaţie sau de preferat un ceai slab îndulcit sau apă plată. Sigur, dacă noi considerăm băutură răcoritoare berea sau şpriţul, trebuie să ştim că ele conţin alcool, acesta face vasodilataţie şi consumul lor în cantităţi excesive poate determina nu doar o scădere a tensiunii arteriale, ci chiar colaps, precum şi fenomene de gastrită, ulcer sau chiar pancreatită acută la abuzuri”, a subliniat medicul. De asemenea, el a avertizat cu privire la mîncărurile grele, bazate pe carne sau grăsimi animale (slănină, carne grasă, jumări etc.), care sînt greu de digerat în cursul verii, cînd secreţiile digestive au fost diluate de băuturi de rehidratare.

„Nu aş încheia aceste foarte succinte recomandări fără a atenţiona că anumite boli pot începe ca o «diaree estivală», dar care nu se opreşte după săptămîni şi luni, şi care sînt de fapt momentele de debut al unor boli cronice digestive care necesită neapărat consultul medicului gastroenterolog. De asemenea, neatenţia unor tineri care doresc experienţe inedite estivale pot reprezenta facturile de plătit peste ani ale unor hepatite cronice virale B sau C transmise pe cale sexuală sau prin administrarea intravenoasă de droguri. Să nu transformăm o «plăcere» de o vacanţă într-o experienţă nefericită de o viaţă”, a evidenţiat prof. dr. Mircea Diculescu.