NSA, agenţia secretă a SUA în slujba “Big Brother”

La Razon

Puţini cunosc detaliile operaţiunilor secrete din spatele clădirii cu geamuri fumurii ale Agenţiei Naţionale de Securitate (National Security Agency – NSA) din afara Washingtonului.

După atentatele din 11 septembrie 2001, la NSA, aflată în subordinea Pentagonului şi cu peste 37.000 de angajaţi civili şi militari, a obţinut puteri mai ample pentru a supraveghea comunicaţiile din interiorul şi din afara SUA şi a analiza milioanele de informaţii care pot duce la dejucarea unui complot terorist. Marea parte a regulilor după care se ghidează cea mai opacă agenţie federală americană sînt secrete şi cunoscute în detaliu de un grup restrîns de consilieri ai preşedintelui Barack Obama, congresmeni şi judecători din Washington.

Însăşi existenţa NSA, înfiinţată în 1952 de preşedintele Harry Truman, a fost ţinută secretă peste 20 de ani şi, în pofida venirii lui Obama la preşedinţie şi a apelurilor sale la transparenţă, puterile ei sînt la fel de ample ca în vremea lui George W. Bush. Din 2008, după ce Congresul a reformat legea supravegherii comunicaţiilor străine (FISA) pentru a relaxa numărul mare de cazuri aflate sub control judiciar, NSA a creat cel mai complex sistem de date digitale cunoscut vreodată.

În toamna aceasta, NSA speră să devină operaţional complexul său din deşertul Utah, care a costat multe milioane de dolari şi care îi va permite să înmagazineze o cantitate de date de cinci ori mai mare decît traficul anual pe Internet la nivel mondial, potrivit unui reportaj al Fox News. Anul trecut, generalul Keith Alexander, directorul NSA din 2005, a participat pentru prima dată la o reuniune a hackerilor, considerată ce mai importantă din lume, Defcon. Aici el a considerat “absurde” zvonurile că agenţia sa ar avea arhivate informaţii despre 260 de milioane de cetăţeni americani, subliniind că activitatea NSA se limitează “la informaţii secrete din exterior”.

William Binney, fost director tehnic al NSA, a criticat aspru aceste declaraţii, afirmînd că agenţia are capacitatea – şi o execută – de a strînge fără control judiciar date din reţelele sociale, e-mailuri şi registrul de convorbiri telefonice atît din afara, cît şi din interiorul SUA. “Am plecat de la NSA pentru că începuseră să-i spioneze pe toţi cei din interiorul ţării”, a spus el, într-un interviu acordat revistei Wired. Potrivit unor articole publicate de Washington Post sau The Guardian, NSA compilează zilnic “meta-date” ale apelurilor telefonice din SUA, care includ numere, durata sau locul apelurilor, lucru care este autorizat doar de magistraţi ai Tribunalului FISA, pentru o perioadă de 90 de zile.

Pe de altă parte, programul “top secret” PRISM permite accesul direct la serverele principalelor nouă companii de Internet, între care Microsoft, Google sau Apple, pentru a supraveghea mesaje, înregistrări video sau fotografii din străinătate, în care pot găsi date legate de posibile activităţi teroriste. Într-un interviu acordat ziarului Washington Times, Binney a asigurat că recentele dezvăluiri nu sînt decît “vîrful aisbergului” şi că NSA deţine peste 20 de miliarde de înregistrări de convorbiri telefonice şi de e-mailuri americane.